D. are 2 ani și 11 luni. Acum 2 zile, în pat, înainte de culcare avea foarte multe întrebări.
*o parte din conversația purtată cu tatăl lui*
D.: Tati, de ce dormim?
D. : Tati, dar de ce visăm?
D. Tati, și animalele dorm?
D. Tati și ce vizează animalele?
Și iată cum din câteva întrebări, la cei mai puțini de 3 ani, D. a reușit să ne închidă cu întrebările lui. E clar, avem nevoie de mai multă imaginație ca să facem față întrebărilor.