Dacă mă vezi intrând într-un fast food și cumpărând mâncare pentru copii: NU MĂ JUDECA! Poate o fac doar de câteva ori pe an și nu este o obișnuință.
Dacă mă vezi explicându-le copiilor de ce nu le pot cumpăra o ciocolată: NU MĂ JUDECA! Poate au mâncat suficient de mult dulce în aceea zi, poate că au dulciuri suficiente acasă sau poate banii din portofel nu ne ajung și pentru dulciuri și pentru lapte.
Dacă mă vezi pe stradă cu haine stropite sau desenate cu carioci: NU MĂ JUDECA! Poate am omis să mă mai uit în oglindă atunci când am ieșit pe ușă și am alergat după cei doi prichindei să nu cumva să se împiedice pe scări.
Dacă mă vezi pe stradă și nu te salut: NU MĂ JUDECA! Cel mai probabil am mintea împărțită în 100 de părți și încerc să găsesc soluții pentru toate micile probleme de zi cu zi.
Dacă mă auzi vreodată ridicând vocea la copii: NU MĂ JUDECA! Da, nicio carte de parenting, nimeni nu recomandă să ridicăm vocea, DAR realitatea e uneori alta. E drept, niciodată nu obții prin această metodă rezultatele dorite, dar SE ÎNTÂMPLĂ. Se întâmplă să fii cu nervii întinși la maxim din diverse motive și să nu mai găsești puterea de a gestiona o situație tensionată așa cum ar trebui.
În principal, NU MAI JUDECAȚI la prima vedere: fiecare părinte încearcă să facă față cu brio perioadei din primii ani de parenting. Încercăm să ne educăm, să ne creștem copiii așa cum știm mai bine. Nu mai judecați la prima vedere. Creșterea unui copil nu se face „ca la carte”, nu respectă regulile impuse sau indicate în toate cărțile de parenting. Creșterea unui copil se face cu SUFLETUL!
