Am crescut într-o casă și o societate în care femeia ar fi trebuit să le facă pe toate. Mi s-a indus ideea că femeia trebuie să aibă grijă de copii, să se ocupe de educația lor, de hrană, de spălat, călcat, aranjat, curățenie, eventual să meargă și la serviciu, și că dacă cumva nu ar fi putut să le facă pe toate de una singură ar fi fost un eșec.
Deși tatăl meu s-a implicat tot timpul în viața familiei, nu aș avea ce să îi reproșez, am avut mereu impresia că FEMEIA trebuie să fie cea care E OBLIGATORIU să le facă pe toate. Și atunci când m-am „trezit” cu doi copii – un sugar și unul care tocmai începea grădinița, și am văzut că nu mai reușeam să fac nimic, am început să disper.
Din păcate, mi-a luat mult timp până când am înțeles că nu sunt o mamă sau soție ratată dacă cer ajutor. M-am frământat luni de zile în interiorul meu fără a spune nimic, promițându-mi mie că a doua zi voi face mai mult, mai multă ordine, mai multă curățenie și voi reuși să recuperez. Dar cumva uitam că de fapt îmi petreceam cele mai multe ore afară cu copilul la plimbare, în cărucior sau marsupiu, și că atunci când ajungeam în casă pregăteam doar ceva repede de mâncare și cam atât. Și în acest cerc vicios m-am învârtit până când am simțit că o voi lua razna. Din soția și mama calmă și veselă, ajunsesem o ființă mereu irascibilă, pusă pe harță și cu foarte multe frustrări.
După cum spuneam mie mi-a luat mult timp să îmi recunosc MIE că nu le pot face singură pe toate. Să recunosc și să îl las și pe soț să spele vasele – că doar știe și el și nu doar cum fac eu e bine, să îl las și pe el să aspire, să facă ordine și tot așa. Mi-a luat mult timp, nu pentru că el nu s-ar fi oferit mai mereu, ci pentru că mintea mea eram setată că toate acestea sunt responsabilitățile mele și că TREBUIE să le fac. Dar, nu e așa. PUTEM CERE AJUTOR!
Și dacă eu am avut, totuși, norocul să îmi dau seama de ceea ce aveam nevoie înainte de a ajunge în vreo depresie mai puternică, sunt poate persoane care nu au reușit. A cere AJUTOR nu înseamnă că ești slab sau ratat sau incapabil, a cere AJUTOR este doar spre bine tău! Dacă simți că treburile casei te copleșesc CERE AJUTOR, dacă simți că nu poți comunica ceea ce simți CERE AJUTOR! Nu lăsa frustrarea să se adune și să te distrugă!
CERE AJUTOR, chiar dacă e vorba de un psihoterapeut, de un prieten sau de o menajeră. CERE AJUTOR pentru că nimeni nu e OBLIGAT să ducă vreo cruce în spate toate viață. Nu trebuie să te MARTIRIZEZI și nu ai nimic de demonstrat. Nu trebuie să faci totul singur! Cere AJUTOR și cu siguranță cineva te va auzi !
