DEX
langoș sn [At: PRIBEAGUL, P. R. 77 / V: (reg) ~coș / Pl: ~e / E: mg langos] 1 (Trs) Turtă făcută din aluat de pâine, umplută cu brânză, urdă etc., coaptă sau prăjită în grăsime Si: (reg) lăngălău, grăbițel, palaneț. 2 Gogoașă cu brânză.
În 5 din 7 dimineți trec pe lângă o langoșerie, se pare una dintre cele mai renumite nu doar la mine în oraș ci chiar și în orașele din apropiere. Ce constat? Că fie că trec pe la 6, 7 sau 8, coada la langoș e de câteva zeci de persoane. Veșnic sunt oameni care așteaptă să se înfrupte din acest miracol al caloriilor unsuroase. Și nu sunt doar concitadinii mei cei care stau cuminți așezați la cozi, în miros de ulei ars, ca să guste din coca mustindă a fiere. Din vorbă-n vorbă aflu că de fapt oamenii vin și de la zeci de kilometri, de obicei profitând de vreun drum obligatoriu prin zonă, și se opresc să își ia ACEL langoș. Și treaba langoșeriei pare să meargă destul de bine. Are activitate de vreo 30 de ani, clientela e fidelă, prețurile sunt pe măsura ofertei. S-au mai reinventat, langoșul a evoluat și el o dată cu vremea, de la cel simplu cu brânză sau mujdei, s-a ajuns la unele variațiuni cu șunci, salamuri și brânzeturi mai speciale. Și mă gândeam la ce spunea un coleg la un moment dat: langoșul e un fel de șnițel al săracului.
Cât adevăr ascunde acest langoș de fapt? O amăgire a simțurilor, a foametei, o încântare momentană care amețește omul flămând, care îi dă o satisfacție temporară, o alinare a mațelor. Pentru că altfel, dacă nu ai fi siluit cumva, de ce ai alege să te înfrupți dintr-o cocă parțial prăjită, parțial crudă, din care se scurg grăsimile, cu gust de ars și miros de ulei afumat?
Ce îți face langoșul de fapt? Îți dă o senzație de bine, după care urmează pelinul. Când fierea și ficatul se revoltă, te îndopi cu medicamente și dacă ești mai puțin antrenat în „religia langoșului” ajungi să îți verși fierea printr-un closet oarecare.
DAR, la final, în fiecare zi mușterii sunt acolo. Langoșul revine dimineața din zori de zi cu și mai mare putere, în tot acel ulei împuțit, și e servit cu unsoarea curgându-ți pe mâini și haine. Imaginea mâncătorilor de langoș mă înspăimântă, mă oripilează și îmi provoacă atât de multă greață, încât în fiecare dimineață închid ochii și refuz să cred că trăiesc într-o urbe a devoratorilor de langoș.
Langoșul … simbolul unei societăți flămânde.
Andreea, nu vreau să te supăr, dar langoșul despre care vorbești este infinit mai sănătos decât ceea ce iei de la Mac Donalds, decât burgerul de toate zilele al americanilor sau decât mulțimea de snacksuri cu care ne ândopăm copiii. Desigur, dacă în fiecare zi îl folosești pe post dejun înseamnă că fie ești burlac și habar nu ai să-ți faci un Sandwich, fie ai o nevastă puturoasă care nu are chef să-ți facă, fie, la polul opus, ești o șleampătă de muiere și preferi să te hrănești și tu cumva. Dacă mănânci cel mult trei pe lună, o faci fie pentru că ți-e poftă, fie pentru că, accidental, nu ai avut timp să mănânci dimineața. dacă este o rutină, atunci este rău. pe de altă parte, tu singură ai spus că langoșul este considerat șnițelul săracului, iar în cazul acesta este valabil ceea ce am spus în legătură cu articolul despre masturbare: merge, adiacent, dar nu în loc de…
Ai dreptate, Simi. Doar ca langosul era pe post de metafora 🙂 in rest eu cu mcdonalds, burgeri sau alte chestii cumparate de-a gata ma intalnesc rar, foarte rar. 🙂 si mancam si noi langosi doar ca ii facem in casa, si nu ii mancam la prima ora a diminetii si nu plini de ulei sleit. ☺🤗