O altfel de seară călare pe motoare

Vineri seara. O vreme demnă de toate depresiile posibile. E 31 mai și plouă și e frig, și iar plouă și soarele parcă pur și simplu nu mai vrea să apară. În mod surprinzător la început de vară, cică, port cizme și nu-mi cald, dar parcă nici bine nu-mi e.
Ei și uite așa decid să mă duc și eu la un eveniment care cumva mă chema: comemorarea victimelor accidentelor rutiere moto. Practic e vorba de cei care și-au pierdut viața în accidentele rutiere, fiind pe motociclete. Recunosc, nu sunt în contact direct cu motocicliștii. Până de curând nici nu îi știam, decât din văzute pe străzile din oraș. Dar întâmplarea face să îl cunosc acum pe unul dintre ei. Și așadar, iată-mă vineri seara, pe la vreo 7 și jumătate, în parcarea de pe Corso, bântuind printre motocicliști. Am început să le fac poze, energia lor era atât de faină. Zici că nimerisem la o reuniune de familie. Toți se salutau, se ajutau să își lipească mesajele pe motoare, erau cumva legați ca zalele unui lanț.
Au plecat civilizat în coloană pe traseul stabilit din-nainte. Fără incidente, fără accelerări bruște, fără motoare turate. Civilizat, respectuos. Și au ajuns în Parcul Eminescu.
Știți ce e aia disciplină? Așa au fost și ei. Disciplinați. S-au așezat în coloană, au aprins candele, au ținut momente de reculegere, culmea nu impuse de vreun protocol ci din inimă, din suflet. Și atunci a început,iar și iar, câte puțin să plouă. Era cumva perfect pentru momentele din parc. Au depus o coroană și unul dintre ei a venit cu o jerbă specială. E greu, e trist, e dureros. Să vii să îi plângi pe cei ce nu-s e mereu greu, oricât timp ar fi trecut, oricât de mult ți-ai fi dorit să mergi mai departe.

Ce-am trăit și ce-am văzut? O mână de câteva zeci de oameni care s-au mobilizat, care au făcut un eveniment deosebit. Au venit din timpul lor, din dorința lor, fără a fi obligați, fără a primi nimic în schimb. Când mai vezi astfel de mobilizări în ziua de azi? Nici măcar la o cafea nu prea mai găsești oameni cu care să te întâlnești dacă nu e vreun interes la mijloc. Și iată că ei au venit, mânați de un gând bun și îndrumați cumva de un om care a fost umbra evenimentului.
Mă înclin în fața lor. OAMENI și atât! Așadar atunci când îi vedeți în trafic arătați și voi o urmă de respect pentru cei călare pe motoare.