Știm din cărți, din spot-uri televizate și din tot felul de afișe cât e de bine să acorzi primul ajutor. Știm teoria că dacă tu nu o faci s-ar putea să nu o facă nimeni. Și totuși, pus în fața faptului, câți dintre noi am da bir cu fugiții și câți am decide să fim alături de cel pentru care în acel moment putem fi chiar unica șansa?
De ce azi despre primul ajutor? Pentru că am avut un mini-curs la serviciu, un fel de demonstrație aplicată. Atât de aplicată încât îți rămâne întipărită în minte și în suflet. Nu vorbesc neapărat de partea fizică, de masajul cardiac și de întoarcerea unui posibil om inconștient. Vorbesc mai mult despre primul ajutor din punct de vedere psihologic. Omul minunat care a venit și ne-a vorbit a știut să o facă așa încât să înțelegem cât de mult poate conta reacția noastră.
Te-ai gândit că poți fi singura șansă la viață a celui de lângă tine? Te-ai gândit că reacția ta poate face diferența între a fi viu sau a fi mort? Te-ai gândit că dacă tu ești panicat și cel de lângă tine va fi panicat? Te-ai gândit că poate o vorbă, o mână întinsă îi poate da mai multă speranță decât orice altceva?
În principal cam despre asta e vorba în primul ajutor: despre cum poți tu, prin ceea ce știi, ceea ce poți și ceea ce ai la tine, să îl ajuți pe cel care are nevoie. Printre multe lucruri care mi-au rămas în minte din lecția asta de viață, unul este clar: și dacă nu poți ajuta din punct de vedere medical, fii ACOLO până când vine Ambulanța. Nu lăsa de izbeliște un om în agonie, nu lăsa morbidul și dorința de sânge a privitorilor să facă din toată scena un circ ieftin. Și pentru ca impactul să fie și mai puternic, gândește-te dacă în locul victimei ai fi tu sau copilul tău. Cum ai vedea atunci situația? Ai mai trece la fel de nepăsător pe lângă oamenii din jur? Ai mai face fotografii cu victima să le pui pe Facebook? Ți-ai mai da cu părerea dacă cel care încearcă să ajute o face bine sau nu? Dacă ai fi tu întins pe caldarâm, la un pas de moarte, cu inima încercând să facă eforturi pentru a-ți pompa sânge prin vene,ce ți-ai dori? O sumedenie de privitori curioși să își dea cu părerea despre soarta ta sau o mână caldă care să te asigure că vei reuși să mergi mai departe, să îți revii? Dacă ai fi tu în locul victimei unui accident rutier, plin de sânge și azvârlit pe asfalt, ți-ai dori să ai parte de o ședință foto ad-hoc sau ai avea nevoie de acel OM care se uite la tine-n ochi și să îți dea o speranță?
Așa că înainte de orice fel de prim-ajutor, învață să fii ACOLO, să fii OM și să AJUȚI!
