Vă mai aduceți aminte de povestea lui Icar? Eu, da. A fost una dintre preferatele mele. Zborul, încercările, dorința. Toate la un loc au făcut ca zborul să mă fascineze mereu. Primul zbor cu avionul mi-l amintesc și acum, nu mă puteam dezlipi de geam. Și acum, dacă e să zbor prefer să stau la geam, să văd norii, să îmi imaginez cum ar fi să trec prin ei, să zbor.
Ei și așa se face ca într-o bună zi Adrian Todor, pe care îl cunosc de ceva ani de zile, să îmi spună că și-a luat nu doar licența de pilot amator ci chiar pe cea profesională, pentru curse comerciale. Mi s-a părut imposibil, dar știam că în ultimul timp muncise foarte mult să ajungă pilot profesionist, să își facă o meserie din ceea ce pentru unii dintre noi e un vis, iar pentru alții o pasiune.
Așa se face că am ajuns să îl cunosc pe Adrian Todor, omul de la manșa avionului. Extrem de sârguincios în pregătire, foarte atent la cele mai mici detalii și la siguranța noastră. Am zburat cu el într-un avion ultra-ușor cu patru locuri și primul lucru pe care ni l-a spus a fost: să stabilim regulile de siguranță! Deci, da! Cu omul ăsta nu îți e frică să te urci în avion, pentru că oricât de banal ți s-ar părea ție, oricât de neînsemnat ar fi zborul, oricât de scurt, întotdeauna pune siguranța ta și a tuturor pe primul loc.
Zborul cu avionul ultra-ușor mi-a plăcut. Recunosc, mi-a plăcut și mai mult când pentru câteva clipe, din poziția de copilot am luat și eu manșa, am simțit cum pot dirija avionul și pot spune că am simțit că zbor. Atunci am înțeles de ce mi-a vorbit cu atât de multă pasiune și ardoare despre ce înseamnă să fii aviator, în primul rând, și mai apoi pilot profesionist.
Dacă ar fi să îl prezint ca pilot, aș putea spune despre Adrian Todor că este extrem de meticulos, că și-a luat toate brevetele și examenele – și nu sunt deloc puține, doar pentru ultima calificare – cea de pilot profesionist comercial, a dat 14 examene. Aș mai putea spune că iubește zborul și avioanele și că dincolo de toate este un om care a visat atât de mult că va putea zbura încât a și reușit.
„Nu ai cum să nu te îndrăgostești de zbor”. Mi-a spus-o la finalul periplului nostru de deasupra Cetății Șiria – bucurându-ne de sprijinul necontenit a lui Dan Cojocaru de la Aerodromul „Charlie Bravo” Șiria. Și da, așa e. Nu ai cum să nu te îndrăgostești de zbor, dar dacă e să fiu sinceră, îți trebuie mai mult decât o simplă pasiune ca să ajungi să faci meserie din zbor.
Adrian Todor a reușit. A visat, a muncit, a luptat și a ajuns acolo unde poate acum 10 ani, atunci când vedea un motodeltaplan, nu s-ar fi gândit. Este pilot profesionist comercial „cu acte în regulă” și ne-a arătat că, dincolo de toate, dacă ai un vis ar fi bine să muncești pentru a-l transforma în realitate.
Și pentru că tot am vorbit despre OMUL Adrian Todor, nu pot să nu amintesc și faptul că la acest OM nu uită de alții atunci când dă de bine. Se uită în jur și îi ajută pe cei care chiar au nevoie de un strop de speranță. Așa se face că 8 copii de la Centrul Maranata au fost invitații lui Adrian Todor să zboare, să se bucure de o după-masă specială și, poate cel mai important, să se simtă iubiți și parte dintr-o comunitate. „Ar fi bine să nu uităm de ceilalți atunci când nouă ne e bine. Trebuie să știi să și dai înapoi”, mi-a mărturisit Adrian Todor. Și știți ceva? Da! Are mare dreptate. Să învățăm să mai dăm și înapoi, dar să le dăm celor care chiar au nevoie, să o facem cu sufletul deschis și fără a aștepta vreo răsplată.
Închei aici o primă poveste despre ce e zborul și cine poate sta la manșa unui avion. Astăzi a fost despre el, despre Adrian Todor și puterea lui de a-și duce un vis la îndeplinire. Felicitări pentru licența de pilot profesionist și zboruri line!
