Zi de zi

Fracturi de logică asimptomatică

Se dă următoarea imagine: un vânzător ambulant, tuciuriu de la soare sau poate de la mă-sa de-acasă, ia o pungă cu porumb fiert din gunoi. O plasează gentil într-un recipient din plastic nereciclabil și pleacă. O domniță cu microfon la purtător întreabă: Ce faci? El, se întoarce oarecum întrebător și punctează: Păi, nu-l mai vând. Și replica domniței: Știi că poți primi amendă?

Punct.

Aici pe mine m-a închis, m-a lăsat ca într-un joc fazan prost, neterminat, încuiată și neelucidată. Fractura logică e atât de gravă încât nici o tijă de oțel nu o mai poate repara. Atunci când vezi pe cineva că intenționează să vând mâncare din gunoi, tu te întrei dacă îi e teamă de amendă? Păi sincer, amenda e ultimul lucru de care se va teme, că cel mai probabil oricum n-are nimic pe numele lui și vorba aia ce să-i mai ia bietului ambulant? Caii de la bicicletă? Atitudinea de implicare civică e mai falsă decât pozele filtrate de pe instagram, e o dovadă evidentă a modului în care ne prefacem că ne pasă, dar nici măcar la mimat nu suntem buni, chiar și o domișoară „pescuită” de pe la marginea orașului poate mima o grijă mai mare față de clientul ei decât putem să o facem noi în ceea ce privește civismul.

Și trecând ușor de la imaginea cu porumbul „reciclat” din gunoi, ajung la imaginile din ultimele zile cu niște semeni aruncându-se evlavios să dea sărutarea cea de pe urmă unui înalt prelat răspus de COVID. Am așteptat, n-am scris nici la nervi, nici la primul impuls. Am așteptat să mi se așeze imaginile pe retină, să treacă chiar și câteva zile de la evenimente și să văd încotro se mai îndreaptă „logica” mioritcă, căci studiind cazul nu prea ai cum să îl interpretezi decât într-o nouă manifestare furibundă a deja celebrei întrebări: Și amenda?

Mi-a fost greu să pricep de ce atunci când vezi că niște domni costumați precum astronauții trimiși în cosmos cară un sicriu, păzindu-se ca tocmai din prisma bolii anului, să nu se infecteze, ai vrea tu enoriaș plin de evlavie să te lipști cu buzele de sicriul veșnicului pomenit. Că ai aici o fractură logică e cât se poate de evident. Dar, merg mai departe și văd înmormântarea aceluiași om, din nou cu încălcarea tuturor regulilor. Și lămurirea vine astăzi, într-o zi de luni: funeraliile aveau un acord, existau și niște responsabilități. Și inevitabil ajungem din nou la întrebările: Dar amenda? Cine e pasibil de amendă? Se dă amendă sau nu?

Și deși în alte condiții cele două situații ar putea fi total distincte, iată că astăzi ceva le leagă. În logica mioritico-danubiano-carpatino-pontică amenda, metoda de constrângere, de peapsă este mult mai importantă decât instinctul conservării și siguranței publice. Nu contează că băiatul ambulant cu porumbul la subraț punea în pericol sănătatea potențialilor consumatori, conta doar dacă el știa sau nu că e pasibil de amendă. Nu contează că enoriașii veniți, chiar și cu pruncii „la purtător”, să dea „sărutarea cea de pe urmă” riscă să se îmbolnăvească și să pună o comunitate în pericol, contează doar dacă s-au dat derogări și dacă nu cine va fi amendat.

Și ca să termin cumva în nota fracturilor cu logică asumată, pentru toate întrebările fără răspuns cine plătește amenzile?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *