Un act simplu, pe care dacă nu-l faci ajung să te mănânce viermii. Gunoiul se aruncă! Ce se întâmplă dacă nu o faci? La început începe să pută, chiar dacă tu ai aruncat în coșul de gunoi doar icre negre și trufe, creveți și scoici Saint-Jacques. Toate se vor împuți la fel de bine cum se împut cartofii, varza sau crenvuștii. Poate îl lași azi, mâine, poimâine și nu arunci gunoiul. La început nu te va deranja, dar apoi, cu cât vei închide mai mult ochii și vei ignora realitatea împuțiciunii, cu atât gunoiul va începe să duhnească. Și dacă nici atunci nu te vei sinchisi să-ți faci curat, atunci va începe să fermenteze, doar că de data asta fermentarea nu va duce la vreo băutură dublu distilată care să îți ardă grumazul și mintea. Nu, acum fermentarea va duce la un putregai care se va extinde și se va extinde. Nu-ți arunci gunoiul? Nicio problemă, dar atunci va trebui să îți asumi putoarea, scursurile din gunoi și desigur, în cele din urmă viermii. Nu-i o imagine frumoasă, nici nu-mi doresc să fie. Este o imagine a unei realități pe care fie vrem să o vedem, fie o ignorăm.
Putem alege să trăim pentru o vreme cu tot gunoiul lângă noi, să îl acceptăm ca fiind partea putrezindă a ființei noastre, a vieții noastre. Dar, de la micul putregai ce se va naște, de la bubele care ni-l va provoca gunoiul nearuncat la timp, vom ajunge să ne contopim cu el. Ți-ai dori să faci o simbioză cu tot gunoiul de lângă tine? Poți spera, la o relație obligatorie de conviețuire, codependență din care să poți trage și tu foloasele. Dar există riscul și mai mare ca în toată această acceptare a gunoiului să te cuprindă, să te macine și să te înghită.
Și atunci de ce să nu arunci gunoiul? Poate din prea mare atașament, poate dintr-o codependență creată în ani de zile, poate pentru că acel gunoi, fie el atât de nociv îți dă o siguranță a ceea ce știai înainte. Toate sunt scuze plauzibile, dar dincolo de ele realitatea putregaiului va domina. Oricât de mult am vrea să ascudem gunoiul, la un moment dat vom fi măcinați de duhoarea lui și va ajunge să ne domine. Curățenia generală e necesară, măcar de vreo două ori pe an, să mai descoperi vreun sâmbure putred și plin de puroi, să-l arunci și să speli bine locul în urma lui. Regulă universal valabilă, pentru toate tipurile de gunoi. Nu spera să poți face din orice resturi composturi, trece-le prin stația propria de sortare și cele putretede aruncă-le înainte să-ți împută simțurile.
Așadar, nu uita: ARUNCĂ GUNOIUL!
FOTO: Freepik.com
DISCLAIMER – Acesta nu este un material politic.
