Avem sau nu libertate de exprimare? Putem sau nu să facem politică în același partid având, uneori, păreri diferite? Ni se mai aude și vocea proprie atunci când urmăm direcția unui partid? Întrebările acestea revin mereu în discuții, mai ales atunci când avem exemple de excluderi sau a unor lideri care fac politica turmelor de oi.
Și totuși, se poate și altfel? Da.
În primul rând aș sublinia că politica este o noțiune generală care nu are neapărat de-a face cu libertatea de exprimare. Politica e făcut de oameni, de aceea cred că ar fi corect să ne întrebăm cât de multă libertate de exprimare există în partidele politice. Oamenii din acele partide au libertatea și putere de exprimare?
Aici totul depinde de la partid la partid: sunt partide unde poți să ai o opinie, poți să aduci contra-argumente îmtr-o dezbatere, dar există și partide, după cum se vede, în care încă se practică politica pumnului în gură. Avem partide cu tradiție în această direcție, partide care înțeleg să-i treacă pe o listă neagră și să le închidă mereu gura celor care au curajul să-și exprime o părere, partide care recurg la excluderi și nu ezită să se delimiteze de oameni activi, oameni care au urmat acea direcție politică pentru ani de zile.
Vorbim despre partide și este clar că acestea nu pot exista fără o direcție, dar ca să ajungi acolo ai nevoie de colaborare, de o echipă, de unitate, nu de un singur om care să decidă totul. Dacă singurul tău scop este să îți impui propria ta viziune, atunci poți să îți faci propriul partid: tu centrezi, tu dai cu capul și atunci sigur nu o să ai oameni care să te deranjeze sau să își exprime alte păreri. Orice partid trebuie să aibă o direcție unitară, dar acea direcție trebuie dată în urma unor dezbateri chiar și în contradictoriu. Dacă cineva nu este de acord cu opinia ta nu înseamnă că este împotriva ta, ci pur și simplu poate avea o altă viziune, poate veni cu o nouă perspectivă, desigur argumentată.
Dacă ar fi să ne uităm la ultimul caz din PSD, vedem că în mod ironic teoretic cel mai cinstit parlamentar ARĂDEAN PSD a fost exclus din partid pentru că a lipsit de la o ședință și nu a dictat ceea ce a vrut un anumit lider. Fără să se țină cont de motivele invocate, pur și simplu pentru că nu a respectat anumite indicații a fost exclus din partid, iar la PSD se știe că nu e un caz singular. Inclusiv în PSD Arad au mai existat excluderi și capete tăiate, chiar dacă vorbim de membrii activi. Nu e o noutate și nu o practică doar un singur om ci aproape toți liderii care au condus sau ajung să conducă filiale PSD de partid. Atunci când unul dintre așa-zișii colegi are curaj să iasă în față, să aibă un punct de vedere poate diferit de al liderului, de cele mai multe ori acesta este exclus, fără drept de apel.
Unitatea de partid nu înseamnă că un lider suprem dictează totul și în rest nimeni nu are nicio opinie. Dacă asta e scopul tău atunci te duci și-ți cumperi niște oi, te faci cioban, nu te proclami lider politic, nu conduci echipe și cu atât mai puțin să conduci un oraș sau o țară. Pentru că în fond, un partid, indiferent de numele lui, nu este o TURMĂ DE OI, nu poate fi condus de un cioban ce se visează lider și are veleități de lup, căutând să își sfâșie turma și să-și acopere urmele.
