„Cum să oprești timpul”. Ăsta-i ultimul roman pe care tocmai l-am terminat de citit semnat de MATT HAIG. L-am descoperit pe HAIG la început de an și am senzația că îl știu dintotdeauna. Scrie ușor, fluid și cu atât de mult adevăr că fiecare carte pare o lecție de viață, chiar dacă ele sunt romane ficționale. Stilul lui pur și simplu mi-a intrat pe sub piele și scrierile sunt o serie de pilde în jurul cărora se brodează povești de viață.
Astăzi i-a venit rândul cărții „Cum să oprești timpul” și am devorat-o, la fel cum fac cu orice scriere care mă captivează. M-am închis în lumea lui HAIG și nu am mai deschis lacătul decât atunci când am dat și ultima pagina. O carte despre puterea trecutului, a fricii de viitor și a prezentului pe care rareori îl trăim cu adevărat. „Să fii uman e ceea ce definește o ființă umană”. Unul dintre primele sublinieri pe care le-am făcut în cartea asta. Ăsta e HAIG, scrie romane ficționale cu efect terapeutic, scrie cu atâta măiestrie că n-ai cum să nu rămâi cel puțin pentru câteva momente atârnat în lumea lui, chiar și atunci când ai terminat de citit. „Matt Haig folosește cuvintele ca pe niște deschizătoare de conserve. Noi suntem conservele”, spune Jeanette Winterson, citată pe ultima copertă a cărții. Și mare dreptate are. Fiecare carte scrisă de el pare o operație pe cord deschis, o incursiune către sine, un drum inițiatic pe care, tu, cititorule îl parcurgi, de multe ori fără să îți seama. Nu pornești doar într-o călătorie prin lumea lui, ci lumea lui devine lumea ta. Are o putere impresionantă a cuvintelor pe care le iscălește. Omul de dincolo de litere se simte în fiecare pagină, durerea și izbânda lui, bătăliile și traumele, iubirea și împăcarea. Toate sunt acolo, în fiecare carte, în fiecare pagină. HAIG se metamorfozează în fiecare personaj, se transpune pe sine în carte ceea ce-l face mai real și puternic decât ai crede.
Pentru mine e fără echivoc pe lista scurtă a autorilor preferați, a scriitorilor care parcă scriu pentru mine. Las aici și câteva dintre fragmentele din cartea „Cum să oprești timpul” care mi-au plăcut în mod deosebit. Impresiile despre „Câteva motive să iubești viața” – le-am lăsat aici – https://insemnarinecenzurate.ro/2021/01/10/motivele-lui-haig-pentru-a-iubi-viata/
***
Muzica nu te pătrunde. Muzica există deja în tine. Muzica pur și simplu scoate la iveală ce se ascunde în tine, te face să simți emoții despre care nu știai neapărat că le ai și îi învăluie pe toți trezindu-i. Un fel de renaștere.
***
Locurile nu mai sunt importante pentru oameni. Locurile nu mai contează. Oamenii sunt prezenți pe jumătate în locurile în care se află. Au întotdeauna un picior în marele pustiu digital.
***
Ce suntem și ce intenționăm sunt lucruri diferite. E în regulă. Lumea te împinge de multe ori să te porți ca un imbecil.
***
Cei mai mulți dintre noi au toate lucrurile care ne trebuie, așa că treaba marketingului este să lege economia de emoțiile noastre, să ne facă să ne simțim că avem nevoie de mai mult, de lucruri pe care nu ni le-am dorit înainte. Suntem făcuți să credem că trăim în sărăcie dacă nu câștigăm decât 30.000 lire sterline pe an. Să ne simțim jenați dacă am călătorit doar în zece țări. Să ne simțim prea bătrâni dacă ne-a apărut un rid. Să ne simțim urâți dacă nu folosim Photoshop și filtre foto.
***
Nu suntem cei care ne-am născut. Suntem ceea ce devenim. Suntem ceea ce viața ne face.
***
Poți să oprești timpul dacă nu te mai lași condus de el. Nu mă mai înec în trecut și nu mă mai tem de viitor.
