Zi de zi

În prima line (in)cultă

Nimic nu te mai miră și totuși atâtea te pot surprinde. În România, țara noastră cea din fiecare zi, în care astăzi nimeni nu mai găsește vreo explicație demnă de o minimă logică la situația pandemică. Suntem primii! În sfârșit am reușit și noi să fim pe locul 1 la ceva, ne-a luat ceva vreme, ne-au fost necesare multe bâlbe și lovituri sub centură, dar în cele din urmă am reușit. România este prima pe linie de morți COVID, mai suntem primii – e drept că de la coadă, dar vorba aia să nu ne încurcăm în toate detaliile, și în vaccinare. Lumea ne dă exemplu, prost e drept, dar tot exemplu e. Nici că nu puteam să punem mai bine în practică zicală din publicitate – There is no bad publicity. Ei bine, asta facem noi, ca țară. Am reușit să o dăm în bară într-un mare fel cu vaccinarea, am reușit să ne menținem la mentalitatea de oameni ai cavernelor și desigur dintr-o țară de oameni cu tot felul de meserii, ne-am transformat într-o țară de specialiști. Gura satului, radio șanțul și „ce-o să zică lumea” bat tot ce înseamnă logică și argumente medicale.

Am văzut în ultimele zile știri care mai de care, că nici Kafka să fi fost și tot nu puteai pune împreună un univers al absurdului în așa hal. Cu butelia de oxigen în brațe, un bărbat spune ferm: nu se vaccinează. Motivul? Foarte simplu „nu știu ce conține vaccinul”! Nu că ar fi citit prospectul și nu i-ar fi fost clar, nu că ar fi avut studii medicale și era vreun expert al microbiologiei, nu. Pur și simplu a auzit el așa că „nu se știe ce-i cu vaccinul” și ăsta i-a fost argument suprem.

O altă bătrână trecută de 80 de ani, ajunsă în spital cu nenorocita asta de boală, susține la rândul său vehement că nu se vaccinează. Argumentul săi e clar: rămâne sterilă! E drept că sistemul reproducător a părăsit-o demult, dar vorba aia de ce să riști când poți să mori? Alți pacienți pregătiți să fie trimiși în țări care încearcă să ne vină în ajutor cu locuri prin spitale refuză să fie transferați: cine ne mai aduce de mâncare în altă țară? Corect! Degeaba vin ungurii cu medici, medicamente și paturi la Terapie Intensivă dacă nu are cine să le aducă un blid de zamă și un țâmp fript.

Între timp pe grupuri care mai de care unii caută să cumpere anticorpi monoclonali – că probabil au auzit ei că or venit aduși din străinătate și vorba aia „nu strică la casa omului” să ai câțiva puși deoparte pentru vremuri negre, alte primării – alde Voluntari, investesc în medalioane voodoo care țin COVIDul la distanță și câte-un mare preot ține prelegeri despre „vaccinuri expirate” și planul ascuns al unei oarecare Oculte de a ne extermina pe toți. Noroc că noi, bravi „eroi” ținem piept tuturor acestor influențe, mai băgăm un cățel de usturoi și două mătănii și rezolvăm pandemia în stil propriu și autohton.

Ce ne mai rămâne de făcut? Să stingem lumina, că oricum facturile nu le vom mai putea plăti, și să înghițim în sec, că apă nu vom avea după ce bea: a fost când o Românie …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.